Monografie

ASEZARE,DELIMITARE,SUPRAFATA

Teritoriul comunei Slatioara este asezat in centrul judetului Olt ,in partea dreapta a raului Olt, la contactul dintre zona de campie si zona de dealuri scundeale podisului getic, mai precis in lunca mare a raului Olt, si la incrucisarea unor importante cai de comunicatie rutiera si feroviara: drumul national  si calea ferata Bucuresti-Craiova pe directia est-vest si calea ferata Corabia -Sibiu pe directia sud-nord.
Comuna Slatioara se invecineaza la est cu municipiul Slatina respectiv raul - Olt, la sud cu orasul Piatra -Olt iar la vest si nord cu comuna Ganeasa.
Teritoriul comunei Slatioara are o suprafata de 1764 ha.

STRUCTURA GEOLOGICA

Fundamentul formatiunii teritoriului comunei Slatioara este constituit din depozite mezozoice de varsta cretacica , jurasica si triasica care  la sfarsitul pliocenului a fost acoperit de prundisuri, nisipuri si argile cunoscute in literatura geologica sub numele "Prundisuri de Ciulesti".  
Peste ele s-au depus in cuaternarluturi grele deluviale carea constituie si roca mama pentru solurile carea s-au format aici.
Teritoriul comunei Slatioara este asezat in lunca Oltuluipe partea dreapta, unde are dezvoltare maxima din cauza buclei pe care raul Olt o face spre est.aceasta lunca poate fi impartita astfel:  
-  lunca minora (sau riverana ) a raului Olt carea reprezinta relieful cu cea mai mica altitudine de pe cuprinsul teritoriului, avand cotele absolute cuprinse intre 110 m in partea nordica si 100 m in partea sudica.
Se intinde de oparte si de alta a raului Olt avand latimi maxime ce pot atinge 500-600 m.Este brazdata de brate recent parasite de raul Olt si care an de an sunt umplute cu apa.Primavara latopirea zapezilor si in timpul ploilr torentiale de vara portiuni din lunca sunt acoperite cu apa care dupa catva timp se retrag lasand in urma straturi de aluviuni de diferite texturi si grosimi.
- lunca majora (inalta) a raului Olt este foarte dezvoltata mai ales pe partea dreapta unde atinge latimea de 2-3 km, altitudinea ei in cote absolute este cuprinsa intre  117 m in partea de nord a teritoriului si 90 m in partea sudica.     
Relieful luncii inalteeste in general plan insa prezinta numeroase denivelari provocate de grindurile nisipoase si de meandrele parasite de raul Olt.In momentul de fata lunca este ferita de inundatii si numai in anii excesiv de ploiosi , cand se produc revarsari,aceasta lunca este acoperita partial de apa si culturile agricole sunt compromise (asa cum s-a intamplat in anii 1929,1941 si mai putin in anii 1947 si 1970).
Pentru preintampinarea acestor fenomene s-a raelizat corectarea si indiguirea raului Olt obtinadu-se astfel un potential hidroenergetic considerabil.

BAZINUL HIDROGRAFIC

din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Slatioara se incadreaza in partea inferioara a bazinului raului Olt care delimiteaza teritoriul comunei Slatioara in partea de est a acestuia.
Debitul maxim observat in punctul Slatina in timp de 24 de ani a fost:
- primavara de 1902 mc/s..Panta de scurgere a albiei minore este destul de mare(0.95 m la km) cursul apei raului Olt fiind sinuos si creeaza numeroase brate care inchid insule si astroare.
Alte vai ce le gasim in teritoriul respectiv este Valea Oltisorului in extremitatea vestica si Valea Beica in partea de nord.
Panza de apa freatica este dispusa in diferite adancimi, in functie de formele geomorfologoce si anume:
in lunca raului Olt panza de apa freatica este dispusa la adancimi ce variaza inraport cu altitudinea formelor de relief si de distanta fata de raul Olt.
Astfel in lunca inundabila apa se gaseste la adancimi ce variaza intre 0.5 si 3m, iar in lunca inalta la adancimi cuprinse intre 3 si 5 m.
In cea mai mare parte panza de apa freatica are un debit considerabil cu un continut normal de saruri si asigura necesarul de apa pentru nevoile casnice ale populatiei.

CLIMA

Pentru caracterizarea conditiilor climaterice existente pe teritoriul comunei Slatioara am folosit datele inregistrate la statiunea meteorologica Slatina atat pentru regimul termic cat si pluviometric.
Din analiza datelor inregistrate la aceasta statiune se constata ca sectorul studiat este mai sarac in precipitatii decat in zona nordica a municipiului Slatina (515.7 m) si verile sunt ceva mai lungi si mai calduroase.Se incadreaza dupa Kopen in zona climatului c.f.a.v, si are indicele de ariditate DE MASTONE 25.0.In aceasta zona se remarca doua perioade secetoase, prima in aprilie iar a doua in lunile iulie-septembrie.
Regimul vanturilor din datele prezentate in fisa climatologica rezulta perioade relativ egale de tip vantos si de tip calm: 52.5 % din timp bat vanturi si 47.5% timp calm.Vanturile dominante bat din directii diferite: 13.6% din N-E, 11.9% din N-V si 10.7% din E, rezultand totusi o predominare (24.3%) a vanturilor din partea de E si N-E.
Analizate prin prisma intensitatii se observa aceeasi predominare a vanturilor din E si N-E, fiecare cu 1.9 grade Beanfort.La inceputul primaverii vanturile de E si N-E provoaca ploi monotone sau lapovita de durata, spre sfarsitul primaverii si vara timpul fiind mai cald uneori din directia sudica aduc ploi reci  si chiar zapada. Crivatul este dominant si in cursul iernii cand provoaca geruri mari.
In lunca raului Olt umiditatea fiind mai accentuata iar curentii reci mai frecventi ,creeaza conditii favorabile aparitiei brumelor timpurii de toamna si tarzii de primavara.

FLORA SI FAUNA

Din punct de vedere al vegetatiei pe teritoriul comunei Slatioara se intalneste formatiunea de zavoaie.Caracteristicile acestei formatiuni este dezvoltarea asociatiilor floristice sub influenta apei freatice aproape de suprafata , uneori lunca fiind supusa inundatiilor prin revarsarile periodice care se producaici.Zavoaiele de plop si salcie sunt cele mai raspandite de-a lungul raului Olt.Arbustii sunt in general abundenti si reprezentati pri aceleasi specii ca padurile de stepa , silvo - stepa ca:ulmul(ulmul campestrae) corn (cornus mas) ,porumbar(prunus spinosa), etc.
Pajistile sunt formate din specii mezofile si hidrofile ca: iarba campului(agrostis sp),zizanie(iolium perene), pir(agropirum repensi), trifoiul alb(trifolium repens).
In ceea ce priveste gospodarirea padurilor s-au realizat reimpaduriri ale zavoiului pentru cca 26 ha plopi negri, hibrizi,anini si alte esente moi.
Perimetrul zavoiului are in general un contur neregulat ingreunand executarea lucrarilor mecanizate in agricultura pe terenurile limitrofe.
In cadrul teritoriului Slatioara vegetatia cultivata cuprinde intrega gama a speciilor agricole: porumb, grau, floarae soarelui , sfecla de zahar si furajera ,orz, tutun, ovaz, mazare fiind printre cele mai raspandite.
Gradinile de zarzavat si culturile irigate au conditii optime de dezvoltare in lunca Oltului. Nu se recomanda cultivarea orezului si a bumbacului.
Ca si vegetatie toamna este deasemenea foarte variata ,raspandirea acesteia fiind in stransa legatura cu zonele de vegetatie. Fauna este specifica zonei de campie fiind compusa din iepuri , vulpi, dihori iar intre pasari amintim: vrabia, cioara si cotofana.
In zonele impadurite ale teritoriului fauna este mai bogata reprezentata de pasari precum: privighetoarea , mierla , sticletele.Fauna piscicola este reprezentata prin pesti precum: crapul, bibanul, carasul, linul, stiuca, mreana etc.

SOLURILE

In baza studiilor pedologice effectuate au fost identificate 48 de unitati de sol grupate in doua categorii de sol:
-    Grupa solurilor aluvionare specific lucii Oltului
-    Grupa solurilo de leviste
-    Acestea au in general o textura grea

POPULATIA

Din documentele studiate privind populatia comunei Slatioara cat si din descoperirile arheologice rezulta ca aceasta comuna a fost locuita din cele mai vechi timpuri.
Aceasta este atestata de obiectele gasite pe valea Oltului si a Darjovului, obiecte din cremene datand din paleolitic.
In anul 1935 Slatioara se incadra in categoria satelor cu pana la 50 de gospodarii,
Populatia totala a crescut de la 1835 (in anul 1930) la 3062 de locuitori in 1972.
Asezarile omenesti. Pe teritoriul comunei Slatioara se gasesc doua sate: Slatioara si satul Salcia la o distanta de 1.5 km.
Satul Slatioara este strabatut de la N la S de drumul de interes judetean, asfaltat ce se racordeaza la Piatra-Sat cu drumul national Dragasani-Caracal.

ECONOMIE

Privind economia comunei Slatioara ce cuprinde satele Slatioara si Salcia datorita cadrului natural are dezvoltata economie agrara.In decursul veacurilor cerintele tot mai mari de cereal ale orasului Slatina au stimulat dezvoltarea culturilor de cereal, legume si zarzavaturi.
Caracterizarea agriculturii comunei Slatioara
Conditiile geomorfologoce de sol si de clima au facut ca pe teritoriul comunei Slatioara sa se cultive mai multe specii de plante si in functie de acestea au putut efectua o zonare Agricola a terenului comunei respective:
-    Zona cerealiera
-    Zona legumicola
-    Zona zootehnica
Suprafata comunei Slatioara este de 5435 ha, suprafetei agricole revenindu-I 4213 ha, fondului forestier 566 ha si alte suprafete 941 ha (in care se include vatra satului si terenurile erodate).
Sursa permanenta de apa  raul Olt precum si conditiile de clima si sol au favorizat cultura legumelor in comuna Slatioara care a devenit un puternic bazin legumicol al orasului Slatina.

Read 56628 times
More in this category: « Acte utile

Cuvantul primarului

Este sarcina noastră principală de a implementa o strategie care vizează adaptarea permanentă la noile condiţii date de evoluţia comunităţii şi de a exploata oportunităţile oferite comunei noastre pentru dezvoltarea activităţilor economice pe plan local.

Savu Ciocîrlan

Contact

  primariaslatioara(@)yahoo.ro
  0249-431.790
  0249-431.790
Comuna Slatioara | Judetul Olt

Va stam la dispozitie